Ultraşii de la Real Madrid, cărora li s-a interzis accesul pe stadionul Santiago Bernabéu şi care sunt adesea asociaţi cu extrema dreaptă, i-au cerut lui Kylian Mbappé „scuze publice” pentru că a refuzat să îmbrace în întregime un tricou în semn de solidaritate cu populaţia din Ceuta, fapt care a generat în Spania o polemică ce a depăşit sfera sportivă, informează AFP.
„Suntem siguri că orice suporter al Real Madrid şi orice spaniol se simte ruşinat de imaginea dată de aceşti trei indivizi (Mbappé, Vinicius Junior şi Ibrahima Konaté, n.r.)”, a declarat miercuri seara grupul Ultras Sur într-un comunicat publicat pe reţeaua socială X, calificând atitudinea lor drept „inacceptabilă”.
„Solicităm scuze publice”, a continuat grupul, deplângând tăcerea preşedintelui clubului madrilen, Florentino Pérez, cu care se află într-un conflict deschis de la expulzarea lor de pe Bernabéu, în urmă cu mai bine de zece ani.
Înaintea meciului din La Liga de marţi, de la Elche (3-2), Kylian Mbappé şi cei doi coechipieri ai săi, Vinicius Junior şi Ibrahima Konaté, au refuzat să îmbrace în întregime un tricou în semn de solidaritate cu populaţia din Ceuta.
De atunci, cei trei jucători sunt acuzaţi de unii suporteri şi de o parte a populaţiei că ar fi vrut să ascundă mesajul „Suntem cu toţii caballas” (porecla locuitorilor din Ceuta, n.r.) imprimat pe aceste tricouri, îmbrăcându-le doar pe jumătate.
În faţa polemicii tot mai intense, Kylian Mbappé a luat cuvântul miercuri seara în paginile cotidianului sportiv AS. „Sunt pe deplin solidar cu Ceuta şi cu toate victimele”, a afirmat el. „Dar am ţinut, de asemenea, să fac un gest şi să le adresez un gând tuturor migranţilor care şi-au pierdut viaţa şi care trăiesc, la rândul lor, în condiţii dificile”.
Atacantul francez face referire la grava criza migraţională care se desfăşoară de câteva săptămâni în această enclavă spaniolă situată în nordul Africii, la graniţa cu Marocul.
Zeci de mii de migranţi veniţi din Maroc au încercat, la sfârşitul lunii iulie, să pătrundă cu forţa în Ceuta, una dintre cele două enclave spaniole din Africa de Nord, alături de Melilla, în speranţa că vor fi primiţi acolo. Zeci dintre ei au murit, potrivit bilanţurilor autorităţilor. Cei mai mulţi au fost repatriaţi rapid în Maroc, dar câteva mii de persoane se află încă în oraşul autonom, unde situaţia s-a deteriorat şi constituie o sursă de tensiuni cu locuitorii.